Cocain și Abel

LC1: Începe cu un pas mai de finețe, între primul și al doilea spit, și continuă în traverseu ascendent stânga, pe teren ușor, până la o regrupare aflată la 35m distanță de start (se depășesc topurile unor trasee de escaladă, nu confundați). 35m grad 6+.

LC2: Continuăm traverseul spre un biscuite (friend mediu, dacă se dorește), apoi ne îndreptam în sus (o mișcare mai de echilibru, bine protejată) până la o regrupare la câțiva metri sub linia crestei. 30m grad 6.

LC3: Se evită linia crestei (extrem de friabilă) traversând înspre dreapta pe un prag ierbos și pe urmă ținând linia spiturilor oblic-dreapta până dincolo de un mic tufiș, după care putem ieși în creastă pe teren ceva mai solid. Depășim o regrupare veche pe pitoane + coardă neagră și descățărăm o mica șa, ajungând la o regrupare pe spituri. 50m grad 6/6+.

LC4: Continuăm pe linia crestei pe teren ușor, printr-un mic diedru bine protejat până la o regrupare foarte comodă. <30m, grad 5.

LC5: Continuăm încă 15m pe linia crestei, apoi prin boscheți, asigurând câte un spit pe ocazionalul bolovan, până la baza peretelui de sub șaua din Hans Gora (pot fi luați ca reper și niste arțari aflați lângă regrupare). <30m, grad 4.

LC6: Lungimea cheie a traseului, spituită aerisit, dar cu plasamente foarte bune de mobile acolo unde asigurările fixe lipsesc. Pornim în sus, depășind câteva praguri, până ajungem într-un diedru pe care îl urmărim, depășind câteva burtici, până la un biscuite de 5m, pe care îl depășim pe stânga. Fără mobile, aici este pasul de angajament al traseului, singurul spit din preajma fiind la intrarea în bavareză, deasupra unui prag. Cu mobile, sunt niște plasamente beton. După ce trecem de biscuite, terenul devine semnificativ mai puțin susținut - continuăm pe praguri în sus, depășind o ultima burtică (bine protejată) până ieșim în șaua din Hans Gora, de unde continuăm pe pitoanele acestuia cei câțiva metri până la regruparea de la cruce. 35-40m, grad 6+.