Fisura Jderului

Denumirea, dată de autorii premierei, vine de la un jder, găsit fără viaţă la baza traseului, în ziua când s-a început escalada în premieră. Traseul este situat pe versantul drept al Văii Crăpăturii şi urmează linia unei fisuri verticale abia conturată pe faţa peretelui spălat. Pitoanele, fixate în bună parte prin alveole, sunt dispuse la intervale mari, ceea ce comportă întrebuinţarea frecventă a scărițelor.

Prima l.c. începe cu o piramidă. (update 2020 - S-ar putea urca fără piramidă: sunt prize la mâini și câteva mici la picioare. Sub primul piton diagonal dreapta sunt și 2 alveole mari)
În continuare urcăm folosind pitoanele dispuse pe faţa peretelui ușor surplombat, pe care le solicităm la maximum, tracționându-le atât pentru înaintare, cât şi cu scărițele fixate pe ele. Regruparea, puțin incomodã, o facem după 40 m.

În a doua l.c. depăşim succesiv, cu ajutorul scărițelor, câteva pasaje proeminente. Porţiunea finală a traseului este marcată de linia fisurii, ce ne conduce către stânga, spre vârful împădurit, unde escalada ia sfârșit.

Accesul se face din Valea Crăpăturii.
De la ramificația marcajelor ne abatem la stânga, urcând în continuare prin pădure, pe poteca marcată cu bandă galbenă. Când am parcurs circa 900 m, socotiți de la intrarea în pădure, la 1160 m alt., valea se îngustează brusc, fiind strânsă între peretii înalți. Din acest loc, poteca își schimbă aspectul: apar bolovani, printre care înaintăm anevoie, pereții sunt punctați de mici grote, ici-colo întâlnim copaci căzuți carea uneori ne barează drumul. În această zonã, dar ceva mai sus, la o distanță de 100 m, identificăm pe dreapta văii (stânga cum urcăm) un perete nu prea înalt, a cărui față, complet spălată, este străbătută de o fisură. Linia ei, ușor conturată, formează traseul Fisura Jderului.

Coborârea se face prin intermediul unui rapel de 40 m.

Piatra Craiului Turism-Alpinism - Emilian Cristea, 1984