Erasmus Nyárády

LC1 (~30m): Se pleacă pe o față căzută fără asigurări și cu multe urme de vegetație. Se asigură la un prim spit vechi mai spre stânga din Quasimodo. În mod normal traseul este pe pitoane vechi, însă sunt dificil de localizat. După aproximativ 10m traseul traversează dreapta și apoi ascendent spre un copac tânăr. În traverseu se poate asigura la un spit nou, probabil din Mosquito. O față spălată, fără prize de picioare, dar cu prize bune de mână este singura dificultate. Se ajunge la copac unde se regrupează. Multe pitoane sunt ascunse în vegetație și trebuie căutate bine.

Grad maxim la liber: 6a

LC2(~35m): Se pornește din regrupare pe un diedru deschis, cu prize bune atât la mâini, cât și la picioare.

După aproximativ 10m urmează o traversare la dreapta pe o fisură orizontală cu prize bune de mâini și picioare la aderență, ajungându-se pe un prag de pământ, loc prielnic pentru odihnă.

Se pleacă de pe prag urmărindu-se o fisură verticală 4-5m până la pasul lungimii, reprezentat de trecerea la stânga pe o fisură paralelă ce necesită atenție la poziționare. Fisura se termină cu o mică burtică urmată de cățărare ușoară pe praguri până în regruparea pe 2 spituri cu inele, aflată ușor în stânga.

Lungimea este foarte bine asigurată pe pitoane. Dacă se asigură în toate punctele, sunt necesare minimum 20 de bucle. Recomandat să se folosească minimum 4 bucle alpine pe traversare pentru a evita frecarea.

Prima regrupare este sub linia lungimii a doua. O piatră dislocată de capul de coardă poate lovi secundul în regrupare. În principiu nu sunt zone friabile, dar necesită atenție la un eventual bolovan dislocat.

Grad maxim la liber: 6a+

LC3: Lungimea are doar câțiva metri de cățărare efectivă la plecarea din regrupare pe o față cu mișcări frumoase. După care se cațără o creastă foarte ușoară. Mai este un singur piton pe creastă.

Regruparea se face după aproximativ 40m cu anouri la țancuri de stâncă.

Grad la pasul de plecare: 6a