Creasta Estică

Este prin complexitatea lui, de departe, cel mai greu traseu din Santinela Cheii, el purtând amprenta distinctă a realizatorului lui. El impune o căţărare liberă dificilă, alternată cu căţărare artificială.

LC1 Urmează un diedru deschis, ce îl vom trece prin căţărare liberă, în spraiţuri. Regrupăm pe o platformă la o grotă.

LC2 Este cea mai dificilă. Ne angajăm oblic dreapta pe sub o surplombă, după care revine în stânga pe muchie, de-a lungul unei fisuri surplombante. În această lungime, pe la mijlocul ei, există o zonă de artificial unde lipseşte un piton. Se trece folosind un clif într-o alveolă abia schiţată pe partea stângă.

LC3 Prezintă 2 obstacole majore, un traverseu delicat oblic stânga, urmat spre finalul lungimii de o surplombă, care ne scoate în regruparea comună cu Traseul Frontal. Cele 2 trasee urmează o linie comună până în Creasta Santinelei.